Ce e de stiut despre KNX?
E un standard international de case inteligente. Acest lucru inseamna ca daca un anumit producator dispare de pe piata, sistemul KNX dintr-o casa poate fi inlocuit partial si/sau extins cu produse de la alti producatori, care (evident) folosesc standardul KNX. De exemplu Loxone e un sistem proprietar. Prin urmare daca Loxone maine dispare de pe piata, atunci cel mai probabil toate sistemele Loxone vor trebui inlocuite. Nu vei putea inlocui doar miniserverul Loxone defect cu un miniserver de la Gira, Jung sau ABB si sa continui sa folosesti restul device-urilor Loxone din casa. Va fi nevoie neaparat de un miniserver produs de Loxone si acesta nu se va mai gasi. (E doar un exemplu pentru a intelege mai bine ideea de standard vs sistem proprietar. Loxone e intr-o continua crestere si e cel mai apropiat sistem de KNX din cate stiu. Si da… suntem si parteneri KNX si parteneri Loxone)
Trebuie inteles faptul ca la urma urmei comunicarea dintre device-uri e cea care e standardizata. Un dispozitiv KNX produs de ABB trebuie sa se „inteleaga” cu un dispozitiv KNX produs de GVS, sa „vorbeasca” aceeasi limba.
E un sistem descentralizat. Acest lucru inseamna ca fiecare dispozitiv KNX are propria ei parte de inteligenta si se poate realiza o comunicare directa de la dispozitiv la dispozitiv, fara a fi nevoie neaparat de o centrala. De exemplu la Loxone absolut totul se intampla prin miniserver. Daca avem un buton care actioneaza o banda led, atunci mesajul trimis de catre buton trebuie sa treaca prin miniserver si pe urma, de acolo e trimis mai departe catre controllerul de banda led. In schimb la KNX e posibil sa se trimita mesajul de la buton direct la controller, fara sa mai treaca prin miniserver (centrala). Ar fi totusi de mentionat ca inteligenta aceasta din dispozitivele KNX e una limitata si pentru automatizari mai complexe e nevoie de un server KNX, care „gandeste” lucrurile la alt nivel. Insa daca acest miniserver pateste ceva, functiile de baza raman functionale la o casa echipata cu un sistem KNX. In schimb, la Loxone toate informatiile sunt centralizate in miniserver si asta inseamna ca daca miniserverul pateste ceva, atunci nu mai functioneaza absolut nimic din casa smart.
E un sistem care comunica pe bus (pe fir). Exista si KNX RF (Radio Frequency) si KNX PL (Power Line), dar cel mai uzual si cel mai recomandat mediu de comunicare e KNX TP (Twisted Pair, Cablu Torsadat). Prin KNX IP putem aduce aceasta comunicare de pe TP pe reteaua locala (LAN), si o data ce am ajuns aici posibilitatile sunt nelimitate. Putem monitoriza intreg sistemul de la distanta si teoretic putem integra in sistemul nostru KNX orice device conectat la retea.
Ar mai fi de mentionat ca e un standard cu o istorie, asociatia a fost infiintata in 1990, deci au avut timp sa isi perfectioneze standardele. In plus asociatia aceasta are peste 500 membrii, majoritatea producatori de renume in industria instalatiilor. E cam diferit fata de tot ce a aparut recent pe piata de smart home.
Articol extras din referatul “KNX – Cum incepem sa facem casa inteligenta cu KNX?” intocmit in cadrul programului de master „Ingineria Instalațiilor” din cadrul UTCN, la Activitatea de cercetare II.
